„Tradiție, profesionalism, atitudine, succes și viitor garantat pentru toți absolvenții!”

Interviu cu prof. Gheorghe Nichifor, directorul Colegiului Național Ecaterina Teodoroiu, din Târgu-Jiu

Instituție de învățământ preuniversitar centenară, Colegiul Național Ecaterina Teodoroiu, din Târgu-Jiu, este astăzi una dintre cele mai bune instituții de învățământ liceal din țară. Cum s-a ajuns aici? Care sunt atuurile care stau la baza acestei evoluții constante la nivel ridicat a acestei venerabile instituții de învățământ și educație din țara noastră?

Într-adevăr, în 2021 școala noastră va împlini un secol de existență, parcurgând de-a lungul anilor un drum ascendent, chiar dacă de multe ori presărat cu obstacole generate de experimente și practici nefericite. Iată-ne, în prezent, pe un onorant și binemeritat loc 24 în ierarhia învățământului românesc liceal, clasament întocmit, în fiecare an, pe baza mediilor de admitere și bacalaureat. Programul intensiv de studiere a Informaticii (specializare preponderentă la noi) oferă posibilitatea obținerii atestatului de competențe profesionale, recunoscut de Minister, extrem de util în cariera oricărui absolvent. Apoi, verificarea practică, de-a lungul anilor, a calității actului didactic din școala noastră, nivelul ridicat de pregătire al elevilor de la toate cele trei specializări, dezvoltarea laturii creative a personalității lor, abilitatea de a fi lideri, flexibilitatea și disponibilitatea de adaptare rapidă la realitățile mereu în schimbare ne trimit, implicit, la calitatea colectivului de salariați din școala noastră. Avem un corp profesoral caracterizat, în cea mai mare parte, prin stabilitate și fidelitate față de Colegiul Național Ecaterina Teodoroiu. Personal, sunt aici din 1983, prin repartizare directă de la Facultatea de Istorie-Filozofie din București, nefiind niciodată în situația de a părăsi definitiv catedra, chiar dacă o vreme am fost inspector școlar de specialitate sau inspector general adjunct. Ca mine sunt și alți colegi, care practic și-au legat destinul de această școală. Totodată, schimbul de generații se face fără convulsii, conturându-se cel puțin două-trei paliere de vârstă de bună factură științifică și metodică, capabile să asigure o con­tinuitate sigură și eficientă a procesului instructiv-educativ. Între noi s-a instaurat o atmosferă calmă, de înțelegere și respect, stările conflic­tuale fiind minore, iar conflictele latente sau, uneori, manifeste fiind pe cât posibil preîntâmpinate sau mediate cu atenția necesară.

Colegiul a traversat de-a lungul existenței sale perioade de transformări dramatice. Care sunt, domnule director, cele mai importante momente ale devenirii acestei instituții de învățământ?

Lucrăm la o monografie amplă, care va vedea lumina tiparului în anul centenarului școlii. Până atunci, câteva date cronologice și informații pot fi utile cititorilor publicației. În 1855 se înființează la Târgu-Jiu prima școală de fete, din inițiativa lui C. Săvoiu-Surcel, pentru ca un an mai târziu să fie transformată, de către prefectul Ghiță Magheru, în Școală Secundară (sunt trimise la studii în Ger­mania câteva tinere care la întoarcere vor impulsiona activitatea școlii). În noiembrie 1921 (aici credem noi că se află momentul „nașterii” noastre) se organizează Școala Secundară de Fete, sub diri­guirea unui Comitet Școlar, majoritatea elevelor din clasele II-IV pro­venind din Liceul Tudor Vladimirescu. Dacă în primul an, 1921-1922, există 100 de eleve în clasele I-IV extrabugetare, în 1924-1925 se înregistrează 361 de eleve care frecventează clasele I-VIII. Ulterior, unitatea devine Școală Secundară de Gradul II, trecând la bugetul de stat. Neavând local propriu, va funcționa în diferite clădiri, până în 1941, când, prin Decretul-Lege nr. 53, Primăria Tg.-Jiu este autorizată să-i doneze un imobil. Ulterior, clădirea se va extinde (sub coor­donarea renumitului arhitect Luigi Pittini) și baza materială se va dez­volta. Din 1925, în condiții de închiriere, va beneficia de un internat. De la 1 septembrie 1928, școala va funcționa cu titulatura: Liceul de Fete din Târgu-Jiu. La 11 februarie 1937, prin Decretul Regal nr. 378, i se acordă denumirea de Liceul de Fete Ecaterina Teodoroiu. În perioada reformei populare a învățământului (1948-1953), școala va reveni la titulatura Liceul de Fete, iar în perioada 1953-1961 la denumirea de Școala Medie de Fete, cu durata de școlarizare de 10 și, respectiv, 11 ani. În 1961 se va contopi cu Liceul Tudor Vladimirescu. La 29 martie 1970 are loc festivitatea acordării numelui „Ecaterina Teodoroiu” fostei Școli Medii Nr. 2, care ființa în clădirea Liceului Pedagogic. Începând din 1970, școala beneficiază de local propriu, special construit, din strada 1 Decembrie 1918, nr. 25 bis. În 1977, Liceul Teoretic Ecaterina Teodoroiu se transformă în Liceul Indus­trial Energetic Ecaterina Teodoroiu, afiliat la IE Rovinari, pentru ca în 1990, urmare a diversificării profilurilor în structura de școlarizare (liceu, școală profesională, școală de maiștri, școală postliceală), va deveni Grupul Școlar Industrial Ecaterina Teodoroiu. Începând cu 1 sep­tembrie 1999, prin Dispoziția nr. 77/1999 a Inspectoratului Școlar Județean Gorj, se înființează, prin scindare, Liceul Teoretic Ecaterina Teodoroiu și Grupul Școlar Tehnologic Nr. 1 (actualmente Liceul Energetic Târgu-Jiu). Prin Ordinul MEN nr. 3009, din 4 ianuarie 2000, Liceul Teoretic se transformă în Colegiul Național Ecaterina Teodoroiu, cu sediul în localul propriu din strada 1 Decembrie 1918, nr. 25 bis.

Standardul unui liceu este cel al calității elevilor săi. Cum sunt elevii de la Colegiul Național Ecaterina Teodoroiu?

Mediul de proveniență al liceenilor noștri este împărțit apro­ximativ egal între rural și urban. Nivelul de calificare al părinților respectă, de asemenea, criteriul eterogenității, fiind atât mediu, cât și superior. Majoritatea părinților (aproximativ 70%) au studii profe­sionale și liceale și aproximativ 30% studii universitare. Ocupațiile lor reflectă nivelul de calificare și sunt variate: muncitori calificați și necalificați, angajați în sectoare diverse, agenți de pază, polițiști, preoți, agricultori, patroni de firme, medici, economiști, juriști, învăță­tori/profesori, asistenți sociali etc., desfășurându-și activitatea în mi­nerit, termocentrale, fabrica de cauciuc, întreprinderi cu capital de stat și particular, instituții etc. Aproximativ 5% sunt plecați în străinătate.

Atât elevii, cât și părinții lor cunosc bine realitățile învățământului liceal din Gorj, profesionalismul, seriozitatea și responsabilitatea din școala noastră atrăgându-i an de an. Contribuie într-o bună măsură la această opțiune și faptul că suntem atenți, chiar precauți în a nu exagera cu activități extrașcolare nerelevante, realizate pe fugă, fără conținut educativ. Să nu se înțeleagă faptul că aici ar domni o atmos­feră austeră. Dimpotrivă, este multă animație, se face sport, „cer­cetășie”, avem echipă de teatru, cor, cercuri diferite (cel de fotografie alb-negru se bucură deja de notorietate), creație literară, reviste școlare etc. Cam acestea sunt, în mare, preocupările elevilor noștri.

Câți dintre absolvenți se îndreaptă către învățământul superior? Câți părăsesc țara? În general, către ce se îndreaptă?

Din statisticile pe care le-am întocmit, aproape toți elevii noștri optează pentru învățământul superior, cei mai mulți fiind admiși la facultăți de stat, cursuri bugetate. Un procent mic (sub 2%) se orientează către universitățile de peste hotare. Cei mai mulți, întrucât specializarea preponderentă este Matematică-Informatică, preferă Automatică, Telecomunicații, ASE (facultăți unde admiterea nu e deloc ușoară), Medicină (în anul școlar precedent numai dintr-o singură clasă cu 28 elevi, 26 au fost admiși la facultăți cu profil medical), Limbi moderne, Drept, Academia Militară, Academia de Poliție etc.

Care este oferta educațională a Colegiului Național Ecaterina Teodoroiu?

De ani buni mergem cu aceleași specializări: Matematică-Informatică, Științe și Filologie. Începând din anul acesta, la clasa a IX-a avem numai patru clase (și la nivelul Gorjului se resimte scăderea numărului de locuitori!), față de cinci în anul precedent, la Mate­matică-Informatică (toate intensiv), două de științe, respectiv una de Filologie. Clasele X-XII își mențin efectivele intacte (chiar ușor crescute prin transferurile din alte unități școlare), în total 24 de formații.

Cât de mobile, adaptate acestei realități în continuă schimbare sunt programele de studiu la „Ecaterina Teodoroiu”?

Acordăm o mare atenție orelor din curriculumul nucleu, pe care le completăm cu extinderi și aprofundări bine gândite, funcție de particularitățile și necesitățile colectivelor de elevi (bacalaureat, grupe de excelență, olimpiade și concursuri școlare etc.). În ceea ce privește curriculumul la decizia școlii avem în vedere o corelare echilibrată a resurselor școlii, cu doleanțele elevilor și interesele comunității. Acest tip de curriculum contribuie la valorizarea colegiului nostru și la accentuarea personalității sale prin diferențierea ofertei de educație. Opționalele din școala noastră sunt orientate cu precădere către aceleași trei specializări, ținând cont și de exigențele impuse de inte­grarea europeană: comunicare eficientă (în afară de limbile franceză și engleză, se studiază opțional limbile germană și rusă), domenii științifice noi, tradiții și obiceiuri la alte popoare, istoria comunis­mului, istoria recentă etc.

Vorbiți-ne despre performanțele elevilor de la Colegiul Național Ecaterina Teodoroiu.

Apelând din nou la statisticile proprii, vă pot spune cu satisfacție că aproximativ 20% din mediile generale ale elevilor noștri se situează între 8 și 8,99 și aproximativ 70% între 9 și 10. Avem o prezență masivă la toate etapelor olimpiadelor și concursurilor școlare, de unde ne întoarcem cu numeroase premii și medalii an de an. Să adăugăm performanțele comportamentale și atitudinale, exprimate în petre­cerea timpului liber în mod plăcut și civilizat, respectarea și practi­carea drepturilor omului, responsabilitate față de mediu și societate, participare activă la evenimentele comunității, cunoașterea ele­men­telor culturii locale, naționale și europene etc.

I-aș invita pe cei care vor să ne cunoască mai bine să vizioneze anexele 2 și 3 din „Planul de dezvoltare instituțională (2014-2018)” pentru a constata „pe viu” preocupările editoriale ale profesorilor și elevilor. Se poate ușor observa preluarea modelului dascălului erudit de către elevii noștri talentați.

Deschiderea internațională este esențială, când la nivel mondial se pune din ce în ce mai mult accent pe dimensiunea globalizantă a educației. Cum colaborați cu instituțiile de învățământ din alte țări?

Aceeași preocupare atentă avem și în ceea ce privește relațiile cu învățământul și educația de peste hotare, conștienți fiind că prezența noastră în Europa și în lume presupune în chip obligatoriu cunoașterea realităților de acolo. Pe de altă parte, avem datoria să pregătim proiec­tele și parte­neriatele cu responsabilitate, astfel încât să nu complicăm derularea pro­priului nostru proces instructiv-educativ. De aceea profesorii noștri pun accent pe utilizarea sis­temului informatizat în derularea unor ase­menea activități, fără a neglija contactele directe și schimbul de experiență. Am avut și avem relații cu unități de învățământ din: Republica Moldova, Bulgaria, Grecia, Turcia, Serbia, Italia, Germania, Franța, Portugalia, SUA etc. Chiar în această toamnă ne vom deplasa pentru a doua oară la Strasbourg în cadrul concursului „Euroscola” și în Alsacia pentru o acțiune istorică de mare amploare dedicată împlinirii unui secol de la intrarea României în Primul Război Mondial.

Putem să amintim spre finalul interviului câțiva dintre profesorii „de aur”, dar și elevii „de aur” ai acestei frumoase instituții gorjene?

E dificil să răspunzi unei asemenea întrebări, întrucât într-o instituție de învățământ aproape centenară valorile sunt numeroase. Aș selecta pentru perioada interbelică un dascăl: Victor Daimaca, profesor o vreme și la noi, cel care a descoperit în anii ultimului război mon­dial două comete ce-i poartă numele, și o elevă: Ioana Iunian, fiica președintelui Parti­dului Radical Țărănesc, o tânără de o cul­tură uma­nistă cuprinzătoare. Pentru contem­pora­neitate (anii ’90), i-aș nominaliza pe profe­sorii I. Morie și N. Cocheci, care ne-au adus două medalii (argint și bronz) la „Mondialele” de Fizică și Matematică, cu elevii lor de atunci Adrian Ioana și Bogdan Mălăescu, azi perso­nalități ale vieții științifice din Franța și SUA. Pentru zilele noastre, aș considera de „aur” întreaga promoție 2014-2015 (100% la baca­laureat) și le-aș acorda câte o medalie la fel de strălucitoare elevilor cu media 10 la baca­laureat din ultimii trei ani: Al. Țârcă, Georgiana Dumbravă, Ariadna Guță. Bineînțeles, și profe­sorilor lor, pe care nu-i nominalizez din lipsă de spațiu.

Cu ce gânduri, cu ce speranțe, cu ce preocupări pășiți în noul an școlar?

Vom continua să fim preocupați de calitatea procesului instructiv-educativ, vom veghea la siguranța elevilor noștri, vom privi cu atenție în „jur” și vom ține pasul cu realitățile cotidiene, ne vom impune în cât mai multe domenii, astfel încât ceea ce a devenit deja un „brand Ecaterina” să-și consolideze pozițiile.

Și ultima întrebare: care sunt argumentele cele mai puternice pe care le oferiți absolvenților de gimnaziu pentru a veni la Colegiul Național Ecaterina Teodoroiu?

Argumentele cele mai „tari” pe care le oferim absolvenților din învățământul gimnazial se regăsesc în Viziunea CNET și pot fi văzute pretutindeni în spațiile noastre de învățământ, cazare și recreere. Este o formulare sintetică, accesibilă tuturor: „Tradiție, profesionalism, atitudine, succes și viitor garantat pentru toți absolvenții!”

Interviu realizat de Marcela GHEORGHIU si preluat din Tribuna Invatamantului

Publicat in: : Anunturi, C.N.E.T. în Media Locală și Națională