Istorie și ficțiune. Doina Ruşti – întâlnire cu cititorii la Târgu-Jiu

mai 28, 2018 | Publicat de Manica Andreea Info

Joi, 31 mai 2018, scriitoarea Doina Ruști va participa la două întâlniri cu cititorii ei din Târgu-Jiu. Prima se va desfășura la ora 12:30, la Colegiul Național „Ecaterina Teodoroiu” (Str. 1 Decembrie 1918, Nr. 25) și va avea ca temă Construcția epică de tip puzzle. La ora 14:30, Universitatea „Constantin Brâncuși”, Târgu Jiu, Facultatea de Științele Educației (str. Victoriei, nr. 24) va găzdui cea de-a doua întâlnire, cu o discuție pe marginea cărților invitatei.

Amfitrionul evenimentelor: Marinela Pîrvulescu

DOINA RUŞTI este una dintre cele mai apreciate voci feminine ale literaturii contemporane. Tradusă în numeroase limbi, invitată la evenimente internaţionale, s-a impus în special prin construcţia solidă a romanelor ei. Dintre acestea amintim Fantoma din moară (2008), roman amplu despre comunismul românesc, distins cu Premiul pentru Proză al USR și tradus în germană. Romanul reconstituie fabulos lumea copilăriei petrecute într-un sat din sudul țării, stăpânit de povești cu fantome, de hierofanii şi de forţe subterane.

A mai scris romanele Zogru (2006), Lizoanca (2009) – recompensat cu Premiul „Ion Creangă“ al Academiei Române, dar și două bestselleruri, care au deschis seria ficțiunii istorice: Manuscrisul fanariot (2015) și Mâța Vinerii (2017).

Doina Ruşti trăieşte în Bucureşti, este profesor universitar şi scenarist.

Pagină web: http://doinarusti.ro (Polirom).

Evenimentele sunt susținute de:

Colegiul Național ”Ecaterina Teodoroiu”, Tg-Jiu,
Universitatea ”Constantin Brâncuși” din Tg-Jiu,
Colegiul Național ”Tudor Vladimirescu”, Tg-Jiu,
Centrul de Excelență Spirit & Logos CNET, CNTV,
Asociația Părinților Elevilor din Colegiul Național „Ecaterina Teodoroiu”, Târgu-Jiu,
ISJ Gorj,
Cenaclul Columna Târgu-Jiu,
Iscodiri, Târgu-Jiu

La întâlnirea din cadrul Colegiului Național ”Ecaterina Teodoroiu”, romanul ”Fantoma din moară” va deveni text şi pretext al dialogului cititorilor cu scriitoarea Doina Ruşti.

“Așeza cutiile de conserve pe rafturile magaziei în care lucra și, deasupra fiecărui șir argintiu, în bezna din fundul etajerelor, se închega o singură imagine, ciuperca otrăvită a vieții ei: fruntea înaltă și murdară a lui Gabriel Neicușoru. Aproape că nici nu se mai gândise de atunci la nimeni, cu atât mai puțin la Grigore, ajuns doar un punct îndepărtat și neînsemnat din viața ei. Pe câtă vreme Neicușoru, continua să fie pata grea și vie de pe ochii ei plânși. Iar când se gândea la el, sub sânii mici, începeau să se zbată aripile nevăzute ale unei fantome, ea însăși prigonită, refugiată în moară și ascunsă apoi în sângele trecător al unor oameni. O picătură infimă de viață, ce-a supraviețuit cu greu, într-o istorie de cauciuc ars.” (Fantoma din moară)

De ce Fantoma din moară? Răspunsul e simplu: ”Scrisă de o prozatoare puternică si originală, Fantoma din moară nu este doar o apariție de vârf a acestui an editorial, ci si una dintre cele mai convingătoare si expresive ficțiuni despre comunismul autohton publicate în ultimul deceniu. (Paul Cernat, Revista 22, Bucureştiul cultural, 2 12 2008)

În aceeași ordine de idei, “Fantoma este catalizatorul narativ care face să se manifeste forțele secrete, în special cele de natură sexuală, singură credință, dizolvată și ea în ultima parte a romanului. Cartea Doinei Ruști etalează o gamă largă de aptitudini literare, care dau măsura rezistenței în istoria românească a secolului XX.” (Markus Bauer, Neue Zürcher Zeitung)

Apoi, „Fantoma din moară este parabola comunismului. Un roman care are pastă, vânjos şi, repet, care face bună pereche cu parte ori cu părţi din Orbitorul lui Cărtărescu”. (Dan C. Mihăilescu, Omul care aduce cartea, ProTV, 13 10 2008)

Ce personaje, pagini sau secvențe pot fi recomandate? O întrebare dificilă, la care încearcă să răspundă în Observator cultural Bianca Burţa Cernat: ”Dacă mi s-ar cere să recomand anumite personaje, pagini sau secvenţe din această a doua parte a romanului Fantoma din moară, n-aş şti la ce să mă opresc mai întâi, pentru că aproape totul este, aici, remarcabil. (Bianca Burţa Cernat, Observator cultural, nr. 459, 29 01 2009)

Nu ne rămâne decât să ne întâlnim joi, 31 mai 2018. Nu-i aşa?